-ㄴ/는/ㄹ 테니(까)

Probabil Pentru Că, Fiindcă

Nivelul 5Se pronunță ca neun teni kka

Exprimă un motiv bazat pe intenția sau presupunerea puternică a vorbitorului. Prima propoziție oferă motivul („Fiindcă voi...” sau „Fiindcă probabil va...”), iar a doua propoziție oferă o comandă, o sugestie sau o afirmație legată de acesta.

Cum funcționează

Această structură este o modalitate excelentă de a conecta un motiv, bazat pe judecata personală a vorbitorului, cu o acțiune ulterioară. Silaba opțională „까” de la sfârșit este foarte comună în coreeana vorbită și oferă un pic mai multă accentuare motivului.

Reguli de conjugare:
Conjugarea depinde de timp și de sunetul final al rădăcinii.

1. Viitor/Presupunere (implicit):

  • Rădăcina verbului/adjectivului se termină într-o vocală sau ㄹ: Rădăcină + -ㄹ 테니(까)
    - 가다 → 갈 테니(까)
    - 만들다 → 만들 테니(까)
  • Rădăcina verbului/adjectivului se termină într-o consoană: Rădăcină + -을 테니(까)
    - 먹다 → 먹을 테니(까)
    - 좋다 → 좋을 테니(까)

Notă: Substantivul dependent 터/테 urmează doar după -(으)ㄹ (niciodată după -는 sau -(으)ㄴ). Pentru o acțiune care se întâmplă chiar acum și este exprimată ca motiv, folosește tot -(으)ㄹ 테니(까) — 지금 출발할 테니까 (Plec acum, așa că...).
3. Presupunere despre o acțiune/stare trecută:

  • Rădăcină de verb/adjectiv: Rădăcină + -았/었을 테니(까)
    - 가다 → 갔을 테니(까)
    - 먹다 → 먹었을 테니(까)

Notă despre forma „-ㄴ”: Deși numele structurii include „-ㄴ”, forma simplă de modificare de trecut pentru verbe (de exemplu, 간 테니) și forma de prezent pentru adjective (de exemplu, 예쁜 테니) nu sunt folosite în general cu această gramatică. În schimb:

  • Pentru a face o presupunere despre un eveniment trecut, folosește -았/었을 테니(까).
  • Pentru a face o presupunere despre starea prezentă a unui adjectiv, folosește -(으)ㄹ 테니(까) (de exemplu, „Probabil este frumos” este 예쁠 테니, nu 예쁜 테니).

A doua propoziție nu poate fi o simplă afirmație la timpul trecut. Trebuie să fie o comandă (de exemplu, -(으)세요), o sugestie (de exemplu, -ㅂ시다, -ㄹ까요?) sau o declarație a intenției sau planului vorbitorului.

Exemple (5)

  1. 제가 설거지를 할 테니까, 민준 씨는 방을 청소해 주세요.

    Eu voi spăla vasele, așa că, Minjun, te rog să faci curățenie în cameră.

    Cuvânt cu cuvânt: Eu vasele voi face fiindcă, Minjun domnul cameră te rog curăță.

    Aceasta arată utilizarea pentru „intenția vorbitorului”. Vorbitorul își exprimă propria acțiune (spălatul vaselor) ca motiv pentru a-i cere ascultătorului să facă o altă acțiune (să curețe camera).

  2. 밖에 비가 올 테니까 우산을 가져가세요.

    Probabil va ploua afară, așa că te rog să iei o umbrelă.

    Cuvânt cu cuvânt: Afară ploaia probabil va veni fiindcă umbrelă te rog ia.

    Aceasta arată utilizarea pentru „presupunerea vorbitorului”. Vorbitorul presupune că va ploua, iar această presupunere este motivul pentru comanda de a lua o umbrelă.

  3. 회의가 길어질 테니 미리 화장실에 다녀오세요.

    Ședința probabil se va prelungi, așa că te rog să mergi la toaletă în prealabil.

    Cuvânt cu cuvânt: Ședința probabil va deveni lungă fiindcă în avans la toaletă te rog mergi și întoarce-te.

    Un alt exemplu de presupunere. Vorbitorul anticipează o ședință lungă și oferă un sfat bazat pe acest lucru.

  4. 지금 출발할 테니까 조금만 기다려 주세요.

    Plec chiar acum, așa că te rog să aștepți doar puțin.

    Cuvânt cu cuvânt: Acum plec fiindcă puțin doar te rog așteaptă.

    Chiar și pentru o acțiune care are loc chiar acum, 테니까 primește -(으)ㄹ → 출발할 테니까. Nu există o formă -는 테니까.

  5. 어제 밤을 새웠을 테니 피곤하겠네요. 어서 들어가서 쉬세요.

    Probabil ești obosit pentru că ai stat treaz toată noaptea ieri. Te rog să intri și să te odihnești.

    Cuvânt cu cuvânt: Ieri noapte probabil stat treaz fiindcă trebuie să fii obosit. Repede intră și te rog odihnește-te.

    Aici se folosește timpul trecut „-았/었을 테니” pentru a face o presupunere despre un eveniment trecut (statul treaz toată noaptea) și se oferă o sugestie bazată pe rezultatul său prezent (starea de oboseală).

Greșeli frecvente

  • Folosirea lui -ㄹ 테니까 pentru un motiv simplu și obiectiv în loc de -(으)니까 sau -아/어서.

    어제 많이 잤을 테니까 오늘 피곤하지 않아요.
    어제 많이 잤으니까 오늘 피곤하지 않아요.

    „-ㄹ 테니까” implică o presupunere sau intenție a vorbitorului drept motiv pentru o sugestie sau comandă adresată altei persoane. Pentru a exprima o cauză și un efect simple și factuale despre propria stare, -(으)니까 sau -아/어서 este mai natural.

  • Folosirea unei simple afirmații la timpul trecut în a doua propoziție.

    날씨가 추울 테니까 저는 두꺼운 옷을 입었어요.
    날씨가 추울 테니까 저는 두꺼운 옷을 입을 거예요.

    Propoziția care urmează după -ㄹ 테니까 nu ar trebui să fie o simplă afirmație la timpul trecut. Ea ar trebui să fie o comandă, o sugestie sau o declarație de intenție viitoare (cum ar fi -ㄹ 거예요). Exemplul corect înseamnă „Fiindcă probabil va fi frig, am de gând să mă îmbrac cu haine groase.”

Cum se leagă

Învață mai întâi asta

Cuvinte din acest tipar

-ㄹ 테니-ㄹ 테니까터